Pe urmele Parintelui Arsenie Boca, la Sambata de Sus (partea I)

     O nespusa bucurie, ajungand la Samabata, a fost sa caut acele locuri despre care aflasem ca parintele le-a construit pe vremea cand  Parintela fost la Manastirea Brancoveanu.

    "In iunie 1939 intra in obstea Manastirii Brancoveanu  de la Samabata de Sus, iar  la 3 mai 1940 este tuns in monahism, primind acum numele de Arsenie." (date bibliografice)

pe crucea inaltata si inchinata in apropiere  de altar sta scris: "Pentru amintirea sufletului tau"

      Inainte de a intra in incinta Manastirii, in partea dreapta o aleee frumoasa, acum acoperita cu zapada, duce spre padure, unde Parintele a construit un altar de vara. E liniste, se aud pasarelele si cerul de un albastru deschis te indeama la visare si rugaciune...

 

 

    Un alt loc minunat in care imi doream sa ajung este gradina in care cu multa indemanare, Parintele a construit doua mese, un podet, o frumoasa cruce de lemn, o cismea si a finisat mai multe pietre, rotunjundu-le si decorand cu ele toata gradina.

   Toate aceste le afli dupa ce mergi pe drumul ce duce mai departe de Manastire, la o anexa cu chili si ateliere. Gradina este oarecum ascunsa privirilor de un gard inalt, care delimiteaza pe o parte livada iar pe de alta terenul manastirii.





Cismeaua de la intrare



 

      Aici, la indrumarea unui monah, am aflat unde se afla acea masa de piatra de care Parintele Arsenie  apare sprijinit intr-o fotografie, pe vremea cand era staret la Sambata.

       Sub piatra finisata ca un blat de masa se aflau mai multe lumanari, pe care trecatorii, pelerinii le aprinsesera pentru sufletul Sfantului.

       Am avut timp de ragaz, sa stau pe banca de piatra de langa ea, s-o privesc, sa gandesc la cele scrise de Parintele: 

 

           

 "Oare stii, omule, ca din prima si pana in ultima zi a vietii tale tu alergi mereu?

Iti transporti sufletul spre limanul Imparatiei lui Dumnezeu,

in caruta trupului tau.

Fii hotarat!

Incearca si ai sa vezi

cat poate un om care vrea sa fie curat.

 

    Dumnezeu e pretutindeni doar ca trebuie rugat.

Uneori chiar o rugaciune scurta facuta insa din suflet si

cu toata inima te ajuta

daca o zici cu putere."

   O alta masuta, pe care mi-a artata-o monahul, mai mica, se afla la umbra unui brad inalt cu doua  tulpini; lucru observat abia  cand am privit de departe...

 

     Tot la adapostul gardului se afla si crucea cu trei brate si un ulcior adus la Sambata de pe vreme Reginei Maria.

 

 

      Totul e minunat; locul e plin de pace, de lumina si toate cobora peste sufletul meu uitand de toate grijile....as fi stat mult, meditand sau pur si simplu privind la frumusetea din jur.

 

       Dupa mai mult de o ora de ragaz am plecat, caci copii faceau pe partie prima lor coborare cu schiurile! Am dat Slava lui Dumnezeu pentru familia frumoasa pe care mi-a oferit-o si pentru bucuria de a fi ajuns in gradina Parintelui Arsenie .

 

Va invit sa pasiti pe urmele Parintelui Arsenie Boca, la izvor: Izorul Parintelui Arsenie Boca