Viata Sfintei Parascheva

       In fiecare an, la 14 octombrie, Biserica Ortodoxa de pretutindeni praznuieste pe Cuvioasa Maica Parascheva. In chip deosebit, ea este cinstita in Moldova, intrucat de mai bine de 350 de ani moastele Cuvioasei se gasesc la Iasi, fiind izvor de binecuvantare si insanatosire duhovniceasca si trupeasca pentru toti crestinii care isi indrepata rugaciunile catre dansa sau o cheama sa le fie mijlocitoare catre Bunul Dumnezeu. 

 

     Am ales, cu aceasta ocazie cateva randuri din "Viata Sfintei Parascheva", aparuta la Editura Doxologia.

      

      << Sfanta Cuvioasa Parascheva a trait pe pamant in prima jumatate a veacului al XI-lea. Prima invatatura in limba romana despre viata Sfintei o gasim in cartea romaneasca de invatatura a Mitropolitului Varlaam al Moldovei, Iasi, 1643.

zona istorica a orasului Selim-Pasa

        S-a nascut in Epivata (azi Boiados), pe tarmul Marii Marmara, in apropiere de Constantinopol, (mai tarziu Istambul), pe atunci capital Imperiului Bizantin.

     Parintii ei, oameni de neam bun si credincios, ravnitori spre cele sfinte, au crescut-o in frica de Dumnezeu, indemnand-o spre deprinderea faptelor bune, dar mai ales a postului, rugaciunii si milosteniei. Un frate al ei, dupa ce a invatat carte s-a calugarit sub numele de Eftimie; a fost ales episcop  in localitatea Melatie pentru dragostea fata de cele sfinte si pentru cultura sa deosebita.

         Sfanta Parascheva si-a petrecut viata in casa parintilor, sub ocrotirea acestora. Se spune ca pe cand avea 10 ani, "fiind intr-o biserica a  Precistei", a auzit citindu-se la Sfanta Liturghie, cuvantul Evangheliei: " Oricine voieste sa vina dupa Mine, sa se lepede de sine, sa-si ia crucea sa si sa-Mi urmeze Mie" (Marcu 8, 34). 

       Chemarea Mantuitorului a sadit in inima ei dorul de desavarsire, incat si-a impartit toate hainele saracilor. Acelasi lucru l-a facut si in alte imprejurari, fara sa tina seama de mustrarile parintilor. Mostenind o mare avere de la parinti, impreuna cu fratele ei, tanara Parascheva, a daruit saracilor partea ce I se cuvenea de mostenire si "parasind frumusetea acestei lumi", s-a retras "in adancul pustiei".

 

Zidurile Constantinoplului vazute de pe Marea Marmara

      S-a oprit mai intai la

Constantinopol unde a ascultat cuvintele de invatatura de la calugari si calugarite cu aleasa viata duhovniceasca.        Urmand sfaturile acestora, a parasit capitala, indreptandu-se spre tinutul Pontului. Vreme de 5 ani a ramas la Manastirea Maicii Domnului din Heracleea.

        De aici, a plecat spre Tara Sfanta, in dorinta de a-si petrece restul vietii in locurile binecuvantate de viata pamanteasca a Mantuitorului Iisus Hristos si a Sfintilor Apostoli.

Tinutul Iordanului

       Dupa ce a vazut Ierusalimul, s-a asezat intr-o manastire de calugarite in pustiul Iordanului, unde s-a nevoit cu postul si s-a inaltat duhovniceste in rugaciune, intocmai ca Sfantul Ioan Botezatorul, ca Sfanta Maria Egipteanca si ca atatia alti ostenitori ai pustiei roditoare de desavarsire.

       Mitropolitul Varlaam al Moldovei, in Cazania sa, spune ca acum Sfanta nu mai avea grija "nici de vesminte si de asternuturi, nici de mancari si mese, nici de casa sau slujnice, ci numai de curatenia sufletului si de raspuns judetului (judecatii)  ce va sa fie". Ea "pururea suspina si neparasit tanjea cum isi va infrumseta sufletul, cum se va logodi pe sine Mirelui Ceresc, Lui Iisus Hristos, cum se va indulci la vederea Mirelui sau, de slava si de lumina si de bucuria cea fericita. De aceasta... ochii de lacrimi ii erau intunecati pururea".

     Intr-o noapte, insa, pe cand avea ca la 25 de ani, un inger I-a spus in vis sa se reantoarca in locurile parintesti: "Sa lasi pustia si la mosia ta sa te intorci, ca acolo ti se cade sa lasi trupul pamantului si sa treci din aceasta lume catre Dumnezeu, pe Care L-ai iubit".  

ruinele Bisericii din Vlaherne

      Dupa ce a avut aceasta vedenie, Sfanta "fara de voie lasa pustia si se intoarse in lume si la Tarigrad veni." Si mereu in biserica Precistei ce este in Vlaherne si catre icoana Sfintiei Sale cazu si cu lacrimi se ruga asa si zicea: "N-am alta nadejde, n-am alt acoperamant. Tu-mi fii indreptatoare, Tu-mi fii folositoare....Ca pana am umblat in pustie pe Tine te-am avut ajutor, iar acum, daca m-am intors in lume, indrepteaza-ma pana la sfarsitul vietii mele, ca alta nadejde nu am". 

     Din Constantinopol s-a indreptat spre Epivata, in localitatea in care vazuse lumina zilei, fara sa spuna cuiva cine este si de unde vine. "Acolo" ,continua Mitropolitul Varlaam, "turda catre truda, si durere catre durere adauga, cu post si nedormire pe sine se infrumuseta...., cu lacrimi pamantul uda si se ruga: Doamne Iisuse Hristoase, cauta din lacasul Tau cel sfant; am lasat toate si dupa Tine am calatorit in toata viata mea. Si acum , indura-te Doamne, spune ingerului bland sa ia cu pace sufletul meu". Impacata cu sine, cu oamenii si cu Dumnezeu, si-a data astfel sufletul intr-u odihna Mirelui ceresc.>>

 

  Astfel s-a savarsit din aceasta viata pamanteasca Cuvioasa Maica Parascheva, iar noi crestinii am castigat o  Mare rugatoare in Ceruri si o Blanda apratoare de cate ori o chemam intr-ajutor.

 

 

      Preacuvioasei noastre Maici, mult milostivei Parascheva,

 prinos de umilinta ii aducem noi, nevrednicii pacatosi pentru mijlocirile sale. Ca mari daruri ne-am invrednicit a dobandi,

de la izvorul cel pururea curgator de bunatati al Mantuitorului nostru, si sa-i cantam:

Bucura-te, Sfanta Parascheva, mult folositoare!

 

Sper sa va placa si :

Iasul sub ocrotirea Cuvioasei Parascheva