Se pare ca timpul trece neasteptat de
repede....20 de ani...par asa multi, familii se cladesc (si atunci cand
duhovnicul iti este drag alegi ca loc de casatorie si un cort militar!), copii
se nasc (la botez Ioana noastra nu vroia sa ii dea drumul la barba
parintelui!), tinerii trecuti de varsta cautarilor vin sa isi uneasca sufletele
intr-o biserica mare si frumoasa de lemn, o biserica maramureseana cum multe nu’s in zona Dobrogei!
Oamenii
vin si pleaca... dar ce ii leaga pe toti de acest loc este spiritul comuniunii,
al dragostei si al impreuna rugaciunii care
s-a format sub acest acoperamant, sub ocrotirea Sfantului Mina si prin harul
parintelui Nicolae. In aceasta bisericuta de lemn s-a format o mare familie si cea mai mare
parte a ramas unita. Dovada ca aseara, 31 iulie 2014, pe pajiste, ne-am adunat
aproape 130 de suflete la chemarea duhovnicului nostru, Parintele Nicolae Picu,
pentru a sarbatori 20 de ani de cand s-a pus piatra de temelie a Bisericii
Sfantul Mina, asezamantul de suflet al
multor constanteni si al nostru.
Au fost clipe emotioante petrecute intr-o
atmosfera de pace si prietenie. Sub cerul liber, acoperit doar de cativa nori
si mangaiati de razele soarelui, ascultand
acatistul Sfantului Mucenic Mina, istoria constructiei locasului de catre
parinte, amintirile depanate de enoriasii mai varstnici, care au fost de la
inceput alaturi de Parintele Nicolae, ori de enoriasi plecati in strainatate,
dar care venti in vacanta au gasit un ragaz pentru a lua parte la acest
eveniment, bucurandu-ne cu povestirile lor.
In 1994, cand slujbele s-au tinut in cort... Multumim pentru poze si montaj doamnei Manuela Tavitian si celor implicati! |
Nu a lipsit nici un frumos moment muzical,
caci doi dintre cantaretii fostului cor Sfantul Mina, cu voci de tenor - Bogdan Sandu si Done Ciprian, ne-au
emotionat cu ale lor cantari: Iubite-voi Doamne si Tatal nostru.
La
lasarea serii am inceput sa vizionam fotografiile stranse inca de pe vremea
cortului, din timpul constructiei bisericii precum si scurte filmari de la
Prima Sfintire de catre Inaltpreasfintiul Lucian, Arhiepiscopul Tomisului la
acea vreme: noiembrie 1997.
Mare
mi-a fost emotia sa vad acele fotografii, caci multe dintre amintiri erau ascunse intr-un
ungher al mintii, mare a fost bucuria sa il vad in filmare pe Preasfintiul Parintele
Arsenie Papacioc, care la final a tinut o cuvantare de suflet pentru multimea
de enoriasi adunata la sfintire.
Seara s-a prelungit pana spre 21,30 pentru
cei stransi in jurul ecranului, ascultand interventiile parintelui, care a
vegheat din spate aceasta intalnire de suflet.
Multumim Parinte Nicolae, Dumnezeu sa va daruiasca putere sa pastoriti oile dvs in continuare, si cu nadejdea ca toate sunt randuite de Bunul Dumnezeu ne rugam pentru pace, dragoste si armonie!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Va multumesc de vizita!