Citind din cartea "Misterul florii albe de crin" a parintelui Ieromonah Ioan Bute, despre dreapta socoteala m-am gandit cat de des suntem pusi in aceasta postura...de critici (mai ales eu, care din pricina zodiei am tendinta sa privesc cu ochi critic atat pe ceilalti cat si pe mine!).La orice pas, in orice domeniu ai lucra esti pus in situatia sa evaluezi, sa tragi o concluzie...sa pui o nota!
Ca mama, incerci sa-ti creezi o parere despre invatatoarea sau profesoara copiilor pentru a sti daca i-ai lasat pe maini bune, la locul de munca incerci sa-ti cunosti colegii pentru a sti sa te adaptezi la diverse situatii, sa nu spui o vorba care sa-i supere, ori sa nu-i judeci gresit din vre-o pricina oarecare ... ca profesor, trebuie sa cantaresti bine situatia, nu doar de moment, ci pe ansamblu cum a evoluat elevul pe parcursul mai multor ore...si asa mai departe...
Asa ca dreapta socotinta sau "dreapta judecata" cum o numeste Sfantul Antonie este o mare virtute pe care trebuie sa o luam in considerare la fel de mult ca si pe celelalte. In convorbirile duhovnicesti pe care Sfintii daco- romani Ioan Casian si Gherman le-au avut cu Avva Moise Etiopanul in pustia Egiptului, acesta le-a istorisit o intamplare de mult folos din vremea in care traia Sfantul Antonie cel Mare.
<< S-au adunat odata in chilia Avvei Antonie mai multi batrani pustnici imbunatatiti din acea pustie a Egiptului ca sa cerceteze care este virtutea cea mai de seama a unui nevoitor, prin care va ajunge fara piedica si cu pasi repezi si siguri la desavarsirea crestina.Fiind intrebati desprea aceasta, fiecare dintre acei calugari a raspuns intr-un fel: unul zicea ca dragostea e cea mai de seama virtute, singura care nu cade niciodata si care e implinirea legii, altul zicea ca rugaciunea este virtutea de capetenie a calugarului caci uneste pe om cu Dumnezeu, altul postul, caci subtiaza trupul, smereste si sufletul, si asa mai departe, fiecare zicea de o fapta buna ca este mai sigura si mai folositoare. La sfarsitul convorbirii, Sfantul Antonie, spunandu-si parerea, a arata ca cea mai inalta, cea mai cuprinzatoare, mai folositoare si mai sigura virtute este "drepata judecata" sau dreapta socotinta, singura care conduce pe calugari cu pasi repezi si siguri la desavarsire. Destul de multi calugari au avut asceza aspra sau rugaciune multa sau milostenie, dar pentru ca nu au avut ei si dreapta socoteala au ratacit de la adevar, fiind inselati de tatal minciunii. Sfantul Antonie a aratat ca dreapta socotinta (sau drepta judecata, dreapta socoteala sau darul deosebirii duhurilor, darul discernamantului) este ochiul si luminatorul trupului de care vorbeste Mantuitorul in Evanghelie: "Luminatorul trupului este ochiul; de va fi ochiul tau curat, tot trupul va fi luminat.Iar de va fi ochiul tau rau, tot trupul va fi intunecat. Deci, daca lumina care e in tine e intuneric, dar intunericul cu atat mai mult!" (Matei VI: 22-23).
Prin urmare, ochiul sufletesc al omului, mintea, este curat atunci cand are dreapta socoteala. Precum ochiul trupului e organul care deosebeste intre lucrurile inconjuratoare sau intre mai multe drumuri, tot astfel ochiul sufletului (mintea), daca nu e vatamat, deosebeste intre cele bune si cele rele si indica in fiecare moment drumul de urmat in viata.>>
Voi merge la culcare reflectand la cele citite si pe voi, dragi cititori va las sa descoperiti mai multe in paginile cartii mai sus amintite, in care parintele a adunat pe langa propriile poezii si reflectii, convorbiri si predici transmise enoriasilor Manastirii Sfantul Ioan Casian si nu numai.
Post binecuvantat!
Post binecuvantat!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Va multumesc de vizita!