Se pare ca patima scrisului pe blog cuprinde incet,incet toata familia;Ioana, fiica mijlocie ar dori sa scrie si ea, o poezie.si pentru ca tot e primavara, si am aminti de miracolul trezirii la viata a intregii naturi, am fost de acord cu alegerea ei: Vestitorii primaverii, a lui George Cosbuc, care relateaza atat de placut intoarcerea pasarilor calatoare in tara:
Din-alte tari, de soare pline,
Pe unde-ati fost si voi straine,
Veniti, dragi pasari, inapoi-
Veniti, dragi pasari, inapoi-
Veniti cu bine!
De frunze si de cantec goi,
De frunze si de cantec goi,
Plang codri cei lipsiti de voi.
In zarea cea de veci albastra
Nu va prins dragostea sihastra
De ce-ati lasat? Nu v-a fost dor
De tara voastra?
N-ati plans vazand cum trece-n zbor
spre miazanoapte nor de nor?
 |
| Lebede poposind pe lacul Tabacarie, in martie |
Voi ati cantat cu glas fierbinte
Naturi calde imnuri sfinte,
Ori doine dragi, cand v-ati adus
De noi aminte!
Strainilor voi nu le-ati spus
Ca doine ca a noastre nu-s?
...
Cu voi vin florile-n campie,
Si noptile cu poezie
Si vanturi line, calde ploi
Si veselie.
Voi toate le luati cu voi
Si iar le-aduceti inapoi!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Va multumesc de vizita!