Vara aproape a venit si cu ea dorul de duca, nevoia de a respira aer curat si de a fi in mijlocul naturii.
Inca de la iesirea din Constanta ne-a intampinat campul inverzit si plin de maci si flori salbatice crescute la marginea drumului.
Lanurile de grau se unduiau sub adierea vantului asemenea unor covoare galbene asternute intre cer si pamant si imi venea sa opresc masina de nenumarate ori pentru a sta in mijlocul lor sa le mangai spicele.
Mai sus de Valenii de Munte, urmand drumul sinuos printre munti impaduriti am ajuns in statiunea Cheia, o adevarata oaza de liniste si frumusete la poalele Muntilor Ciucas.
A doua zi am profitat de vremea buna, comparativ cu ploile lasate in urma la Slobozia si Ploiesti si am pornit alaturi de gazda la o drumetie prin padure.
Urcusul a fost prea putin obositor pentru ca farmecul peisajului ne coplesise pe toti iar padurea raspandea parfum revigorant de conifere.
Stefan si Ema s-au bucurat din plin de natura si au parasit drumul forestier de multe ori pentru a simti sub picioare fosnetul frunzelor dar si intepaturile urzicilor salbatice.
Punctul final - poiana de langa Muntele Rosu, numit asa de la florile care cresc pe culimile lui- rhododendroni.Desi nu am ajuns pana la ei am vazut crestele rozalii din departare.
Oricum, plimbarea a fost o placere iar la capatul cararii inconjurate de brazi semeti, frasini si molizi ne-a intampinat o poiana minunata inconjurata de piscurile semete ale Muntilor Zagan.
Voi lasa pozele sa vorbeasca pentru ca maretia naturii pe mine m-a lasat fara vorbe. Am fotografiat, admirat si iarasi fotografiat....ne-am intins in poiana plina de flori si am admirat cerul si crestele muntilor, ascultand ciripitul pasarilor si fosnetul padurii.
Dupa urcus o pauza de masa (mai precis dulciuri) a fost binevenita apoi ne-am bucurat de natura, fiecare in felul lui.
Va doresc o vara frumoasa, cu soare, zambete si cat mai multe iesiri in natura!
Te astept cu un premiu pe blog!
RăspundețiȘtergereMultumesc!Esti o draguta!
Ștergere